Intr-o lume in care tehnologia avanseaza cu o viteza ametitoare, un nou avertisment vine din partea unuia dintre cei mai cunoscuti futuristi ai momentului. Adam Dorr, cercetator si analist in domeniul transformarilor tehnologice, sustine ca omenirea se afla in fata unei revolutii fara precedent: disparitia aproape completa a muncii umane, in mai putin de o generatie. Potrivit unui interviu publicat de The Guardian, Dorr afirma ca pana in 2045, robotii si inteligenta artificiala vor inlocui aproape toate formele de activitate economica desfasurate in prezent de oameni.
„Suntem caii de tractiune ai erei digitale”
Comparatiile sunt dure, dar elocvente. Asa cum automobilul a scos din uz carutele trase de cai, iar camerele digitale au ingropat filmul fotografic clasic, tot asa, tehnologia actuala are o noua tinta: forta de munca umana. „Tehnologia are un nou obiectiv – si acela suntem noi. Mai exact, munca noastra”, a declarat Adam Dorr in cadrul unei conferinte desfasurate in Irlanda, la Dargan Forum din Dún Laoghaire, unde s-a discutat despre tranzitiile verzi si digitale.
In viziunea sa, indiferent de domeniul in care activezi – productie, transport, educatie, sanatate sau chiar creativitate – in urmatoarele doua decenii o masina va putea face ceea ce faci tu, cel putin la fel de bine si la un cost mai mic. „Daca pot obtine acelasi rezultat sau chiar mai bun, la un cost mai mic, schimbarea e inevitabila. Asa functioneaza pietele. Iar noi, oamenii, devenim ‘caii’ sau ‘camerele foto pe film’ in aceasta poveste”, afirma el, citat de The Guardian.
Cine este Adam Dorr si de ce ar trebui sa-l ascultam
Dorr nu este doar un teoretician abstract. Are un doctorat in politici publice la UCLA (Universitatea din California, Los Angeles) si conduce activitatea de cercetare la RethinkX, un think tank american specializat in analiza si prognoza disruptiei tehnologice. Organizatia este finantata de antreprenori din Silicon Valley, precum James Arbib si Tony Seba, si este recunoscuta pentru studiile sale riguroase asupra schimbarilor sistemice produse de inovatiile tehnologice.
Echipa lui Dorr a analizat peste 1.500 de transformari tehnologice documentate de-a lungul istoriei umane. Concluzia? Timpul in care o tehnologie noua trece de la marginal la dominant este din ce in ce mai scurt – in general intre 15 si 20 de ani de la momentul in care capteaza o mica parte din piata sau din constiinta colectiva. Inteligenta artificiala si robotii se incadreaza perfect in acest tipar, iar tendinta este deja vizibila.
Nu mai este o intrebare de „daca”, ci de „cand”
Potrivit lui Dorr, sistemele automatizate care pot gandi, invata si executa sarcini complexe sunt deja aici. Mai important, capacitatile lor se extind intr-un ritm care pare sa nu aiba limite vizibile. „Trebuie sa intelegem ca nu mai avem mult timp la dispozitie. Trecerea va fi tumultoasa, iar daca nu ne pregatim din timp, consecintele sociale vor fi dramatice”, avertizeaza cercetatorul.
Unele sectoare vor trece printr-o etapa de tranzitie in care oamenii si robotii vor lucra impreuna – similar modului in care marii maestri ai sahului colaboreaza cu programe AI in competitii hibride. Insa aceasta colaborare va fi temporara. In scurt timp, sustine Dorr, omul va deveni un obstacol in calea eficientei.
Ce slujbe vor mai ramane pentru oameni?
Vor exista, desigur, si exceptii. Munci in care componenta umana este esentiala – cum ar fi cele din domeniul sportului, eticii, politicii, consilierii psihologice sau chiar sexul – vor continua sa existe, dar la scara redusa. „Vor ramane nise in care munca umana va fi apreciata si valorificata. Problema este ca aceste nise nu vor putea sustine 4 miliarde de oameni activi in campul muncii”, afirma Dorr.
Aceasta estimare ilustreaza o realitate inevitabila: chiar daca anumite profesii vor rezista, ele nu vor putea absorbi valul urias de muncitori si angajati ramasi fara ocupatie.
Un viitor intre super-abundenta si haos social
Paradoxal, Dorr nu este un pesimist tehnologic. De fapt, el considera ca tranzitia spre o economie automatizata total ar putea duce la o „super-abundenta” – o era in care resursele si bunastarea ar putea fi distribuite mai eficient ca niciodata, eliberand omenirea de nevoia de a munci pentru supravietuire.
Totul depinde, insa, de modul in care societatea gestioneaza aceasta schimbare radicala. „Daca aceasta transformare este tratata fara viziune, ne vom indrepta spre o polarizare extrema, cu forme noi de oligarhie si inegalitate. Dar daca este abordata inteligent, avem sansa sa redefinim sensul muncii si al valorii umane intr-un mod profund benefic”, adauga el.
Pregatiti-va pentru o lume noua
In final, mesajul lui Adam Dorr este clar: schimbarea nu mai poate fi evitata, iar timpul pentru pregatire este limitat. Educatia, adaptarea legislativa si noile modele economice trebuie regandite urgent pentru a face fata unei realitati in care oamenii nu vor mai fi indispensabili pentru functionarea economiei.
Adevarata provocare a viitorului nu va fi lipsa de munca, ci felul in care vom gasi sens si echilibru intr-o lume in care robotul este norma, iar omul – exceptia.