Aproape unul din cinci romani traia in 2025 sub pragul saraciei relative, iar peste 5,2 milioane de persoane erau expuse riscului de saracie sau excluziune sociala, arata datele Institutului National de Statistica, citate de News.ro. Desi unii indicatori au inregistrat usoare scaderi fata de anul anterior, nivelul vulnerabilitatii sociale ramane ridicat, mai ales in randul copiilor, tinerilor, femeilor si gospodariilor cu mai multi copii.
Aproape 3,5 milioane de romani traiesc sub pragul saraciei relative
In 2025, rata saraciei relative a fost de 18,4%, in scadere cu 0,6 puncte procentuale fata de anul precedent. In cifre absolute, 3,468 milioane de persoane se aflau sub pragul saraciei, cu 127.000 mai putine decat in 2024.
Pragul saraciei relative este calculat in functie de veniturile disponibile ale gospodariilor si arata cati oameni traiesc cu resurse semnificativ mai mici decat nivelul median al populatiei. Mai exact, este vorba despre gospodarii ale caror venituri sunt sub 60% din mediana veniturilor disponibile pe adult-echivalent.
Diferentele dintre femei si barbati raman vizibile. Rata saraciei a fost de 18,7% in randul femeilor si de 18,0% in randul barbatilor, ceea ce inseamna un decalaj de 0,7 puncte procentuale.
Copiii si tinerii, printre cei mai expusi
Cele mai ridicate niveluri ale saraciei au fost inregistrate la persoanele cu varste intre 18 si 24 de ani, unde rata a ajuns la 25,8%. Urmeaza copiii si adolescentii de pana la 18 ani, cu o rata de 23,6%.
Aceste cifre arata ca vulnerabilitatea economica afecteaza puternic familiile tinere si gospodariile in care exista copii sau tineri dependenti. In 2025, persoanele care traiau in gospodarii cu minori si tineri dependenti de 18-24 de ani au avut o rata a saraciei de 21,2%. Indicatorul este in scadere cu 1,4 puncte procentuale fata de 2024, dar ramane cu 6,7 puncte procentuale peste cel inregistrat in gospodariile fara astfel de persoane dependente.
Gospodariile cu mai multi copii sunt printre cele mai vulnerabile. Riscul de saracie sau excluziune sociala a ajuns la 50,2% in cazul familiilor formate din doi adulti cu trei sau mai multi copii dependenti. Gospodariile monoparentale au avut, de asemenea, o incidenta ridicata, de 45,7%.
Transferurile sociale reduc puternic riscul de saracie
Datele INS arata rolul major al pensiilor si al celorlalte transferuri sociale in reducerea saraciei. Fara aceste plati, 44,2% din populatie s-ar fi aflat sub pragul saraciei relative in 2025.
Impactul ar fi fost mult mai sever in cazul persoanelor in varsta. Fara pensii si transferuri sociale, 87,9% dintre persoanele de 65 de ani si peste ar fi fost in saracie relativa. La grupa de varsta 55-64 de ani, ponderea ar fi fost de 45,2%.
Aceste date arata dependenta ridicata a unor categorii sociale de veniturile administrate prin sistemele publice. In lipsa lor, vulnerabilitatea ar creste rapid, mai ales in randul pensionarilor si al persoanelor aflate aproape de varsta pensionarii.
Deprivarea materiala si sociala afecteaza peste 3 milioane de persoane
Pe langa saracia calculata in functie de venituri, INS masoara si deprivarea materiala si sociala severa. Acest indicator arata cati oameni nu isi pot permite bunuri, servicii sau plati considerate necesare pentru un trai decent.
In 2025, rata deprivarii materiale si sociale severe a fost de 16,8%, in scadere cu 0,4 puncte procentuale fata de anul anterior. Numarul persoanelor afectate a fost de 3,160 milioane.
Femeile au fost mai afectate decat barbatii, reprezentand 55,9% din totalul persoanelor aflate in deprivare materiala si sociala severa. Barbatii au reprezentat 44,1%.
Pe grupe de varsta, situatia este mai dificila pentru copiii de pana la 18 ani, unde incidenta a fost de 21,1%, si pentru persoanele de 65 de ani si peste, unde rata a ajuns la 19,2%. Acest tip de vulnerabilitate se vede in viata de zi cu zi prin imposibilitatea de a acoperi cheltuieli esentiale, de a face fata unor plati neprevazute sau de a mentine un nivel minim de confort.
Mai multe persoane traiesc in gospodarii cu munca foarte redusa
Un alt indicator important este intensitatea muncii in gospodarie. In 2025, 785.000 de persoane cu varste de pana la 65 de ani traiau in gospodarii cu intensitate foarte redusa a muncii. Este vorba despre gospodarii in care adultii apti de munca au lucrat sub 20% din potentialul lor total de munca.
Ponderea acestor persoane a crescut fata de 2024, de la 4,3% la 5,6%. Diferenta dintre femei si barbati este din nou vizibila: 6,7% dintre femeile de pana la 65 de ani traiau in astfel de gospodarii, fata de 4,6% dintre barbati.
Cresterea acestui indicator este importanta deoarece lipsa muncii sau participarea redusa pe piata muncii poate amplifica riscul de saracie. Veniturile mici, instabile sau inexistente limiteaza capacitatea gospodariilor de a face fata cheltuielilor curente.
Sud-estul tarii are cel mai ridicat risc de saracie sau excluziune sociala
Rata riscului de saracie sau excluziune sociala a fost de 27,4% in 2025, corespunzatoare unui numar de 5,2 milioane de persoane. Fata de 2024, indicatorul a scazut cu 0,5 puncte procentuale, ceea ce inseamna cu 125.000 de persoane mai putin.
Femeile au fost mai expuse decat barbatii: 29,1% fata de 25,6%. Pe varste, cele mai mari valori au fost inregistrate la tinerii de 18-24 de ani, cu 34,2%, si la copiii de 0-17 ani, cu 32,4%. La persoanele de 25-49 de ani, rata a fost mai redusa, de 23,0%.
La nivel regional, cea mai mare rata a riscului de saracie sau excluziune sociala s-a inregistrat in Sud-Est, cu 38,0%. Regiunea Sud-Vest Oltenia a urmat cu 36,0%. La polul opus s-a aflat Bucuresti-Ilfov, cu 13,6%.
Datele arata o Romanie cu diferente sociale si regionale puternice. Chiar daca unele cifre sunt usor mai bune decat in anul anterior, milioane de persoane raman intr-o zona de vulnerabilitate, iar copiii, tinerii si familiile numeroase continua sa fie printre cele mai expuse categorii.