Comisia Europeana a propus recent un mecanism complex de sprijin financiar pentru Ucraina, care presupune acordarea unui imprumut de pana la 140 de miliarde de euro, garantat de statele membre ale Uniunii Europene si finantat indirect din activele rusesti inghetate ca urmare a sanctiunilor impuse dupa invazia din februarie 2022. Potrivit unei analize publicate de agentia EFE, executivul comunitar doreste ca „toate sau aproape toate” guvernele nationale din UE sa contribuie la garantarea acestui imprumut, in ciuda divergentelor privind legalitatea si fezabilitatea schemei propuse.
Suma ar urma sa fie rambursata de catre Kiev doar in cazul in care Rusia va plati reparatii de razboi. In caz contrar, garantiile oferite de statele membre ar deveni mecanismul de acoperire a riscului de nerambursare. Desi Bruxelles-ul insista ca nu este vorba despre o confiscare propriu-zisa a activelor rusesti, mai multe guverne sunt sceptice in ceea ce priveste validitatea juridica internationala a acestei propuneri si impactul sau politic.
Activele rusesti inghetate: origine si structura
Dupa declansarea invaziei ruse in Ucraina, Uniunea Europeana, in coordonare cu tarile din G7, a blocat accesul autoritatilor de la Moscova la o suma estimata la aproximativ 300 de miliarde de euro din rezervele valutare si in aur ale Federatiei Ruse. Dintre acestea, aproximativ 200 de miliarde de euro au fost inghetate de UE, conform datelor oferite de Comisia Europeana.
Cea mai mare parte a acestor fonduri – circa 185 de miliarde de euro – este detinuta in Belgia, fiind gestionata prin intermediul casei de compensare Euroclear, care administreaza activele sub forma unor titluri de valoare si sume cash. Multe dintre aceste instrumente financiare au ajuns sau urmeaza sa ajunga la scadenta in 2025, ceea ce permite convertirea lor in lichiditati, un proces cheie pentru initiativa propusa de Bruxelles, dupa cum reiese din documente oficiale consultate de EFE.
Planul Comisiei: garantii de stat si evitarea confiscarii directe
Potrivit Ursulei von der Leyen, presedinta Comisiei Europene, propunerea urmareste mobilizarea acestor lichiditati rezultate din activele rusesti pentru a sustine un imprumut substantial acordat Ucrainei. Imprumutul nu ar fi rambursat de Kiev decat in eventualitatea in care Rusia ar plati despagubiri de razboi — o conditie incerta si care implica numeroase necunoscute politice si juridice.
Pana la acel moment, activele respective ar fi inlocuite, in plan financiar, cu obligatiuni garantate de statele membre ale Uniunii Europene, in scopul de a nu declansa reactii negative din partea pietelor internationale sau dezechilibre in zona euro.
Comisia Europeana sustine ca nu este vorba despre o confiscare propriu-zisa, ci despre un mecanism temporar si reversibil de utilizare a veniturilor generate de activele inghetate. Totusi, dat fiind faptul ca rambursarea depinde de o eventuala decizie a Moscovei de a plati reparatii — un scenariu improbabil sub conducerea actuala — mai multe state membre interpreteaza planul drept o confiscare de facto, ceea ce ar putea incalca dreptul international si normele privind proprietatea statelor.
O propunere riscanta, dar ambitioasa
Executivul european considera ca riscul ca Rusia sa nu plateasca despagubiri si, totodata, sa i se ridice sanctiunile, fara ca UE sa fie acoperita financiar, este unul „limitat”. Totusi, pentru a minimiza orice pericol de pierderi, Comisia solicita ca intregul imprumut sa fie garantat integral — 100% din suma — prin contributii proportionale ale statelor membre, raportate la venitul lor national brut (VNB), in acelasi mod in care sunt calculate contributiile la bugetul multianual al Uniunii.
Cu toate acestea, unele guverne — in special din randul celor mai prudente din punct de vedere fiscal sau care manifesta reticenta fata de implicarea in finantarea indirecta a conflictului — ar putea refuza participarea la acest mecanism. Intr-un scenariu realist, Comisia ar putea permite guvernelor sa decida individual daca vor sau nu sa participe, caz in care distributia garantiilor va trebui recalculata.
Surse comunitare citate de EFE au declarat ca Bruxelles-ul are in vedere prezentarea unei propuneri legislative oficiale cu ocazia summitului Consiliului European din 23-24 octombrie 2025, iar scopul este ca mecanismul sa fie operational incepand cu al doilea trimestru din 2026.
Destinatia fondurilor: arme si sprijin bugetar pentru Kiev
Imprumutul ar urma sa fie acordat Ucrainei in transe succesive, iar fondurile vor fi utilizate atat pentru achizitionarea de armament si munitii, cat si pentru acoperirea deficitului bugetar al administratiei de la Kiev. Cu alte cuvinte, planul are o componenta mixta, combinand dimensiunea militara a sprijinului cu cea economica si sociala.
Acest mecanism se inscrie intr-un efort mai amplu al UE de a asigura sprijin financiar stabil Ucrainei in contextul unui conflict care continua fara semne de final imediat. Prin utilizarea veniturilor obtinute din activele inghetate, Bruxelles-ul incearca sa evite presiunea suplimentara asupra contribuabililor europeni, dar fara sa ignore constrangerile legale si reputationale.
Reactia Rusiei: „Total iluzoriu”
Raspunsul Rusiei la aceasta propunere a fost prompt si vehement. Purtatoarea de cuvant a Ministerului de Externe al Rusiei, Maria Zaharova, a declarat saptamana trecuta ca ideea Comisiei Europene este „total iluzorie” si ca termenul de „reparatii” este inacceptabil pentru Moscova. „Nici nu vreau sa discut conceptul in sine, intrucat este complet iluzoriu. Dar cuvantul ‘reparatii’ mi-a atras atentia. Despre ce fel de plati pentru reparatii vorbeste Ursula von der Leyen?”, a afirmat Zaharova, citata de EFE.
Ea a adaugat ca, in mod istoric, doar statele invinse platesc reparatii dupa un conflict, insinuand astfel ca Rusia nu se considera invinsa si ca nici nu va accepta vreodata sa plateasca daune Ucrainei.
De asemenea, Moscova a amenintat ca va reactiona „foarte dur” in cazul in care planul UE va fi pus in aplicare, fara a preciza insa care ar fi natura raspunsului. Este posibil ca Rusia sa conteste legal schema la nivel international sau sa adopte masuri de retorsiune economica sau politica.
Dileme juridice si diviziuni politice in UE
Planul Comisiei Europene se afla intr-un spatiu juridic ambiguu, intrucat dreptul international protejeaza, in general, activele suverane ale unui stat, chiar si in conditii de sanctiuni. Orice schema care duce la utilizarea permanenta a fondurilor blocate poate fi interpretata drept o confiscare, ceea ce risca sa atraga reactii dure nu doar din partea Rusiei, ci si din partea altor actori internationali.
In plus, exista o diviziune intre statele membre cu privire la aceasta initiativa. Unele tari — precum cele din flancul estic — sunt mai favorabile unei actiuni decisive impotriva Rusiei si unui sprijin robust pentru Ucraina. Alte state — in special din vestul si sudul UE — sunt mai precaute si ingrijorate de precedentul juridic pe care l-ar putea crea un astfel de mecanism.
In acest moment, discutiile continua in cadrul institutiilor europene, iar detaliile legale, financiare si tehnice ale mecanismului urmeaza sa fie definite in saptamanile urmatoare. Ceea ce este cert este ca, indiferent de solutia adoptata, UE trebuie sa gaseasca un echilibru delicat intre sprijinul acordat Ucrainei, respectarea normelor internationale si mentinerea unitatii politice in randul statelor membre.