Intr-un moment considerat de multi ca fiind o cotitura majora in dreptul international al mediului, Curtea Internationala de Justitie (CIJ) de la Haga a emis un aviz consultativ care deschide posibilitatea ca statele sa se poata actiona in instanta reciproc pentru daune provocate de schimbarile climatice, inclusiv pentru emisiile istorice de gaze cu efect de sera. Conform BBC, aceasta decizie, desi nu este obligatorie din punct de vedere juridic, este privita de expertii in drept international ca un precedent cu potential de a declansa un val de procese climatice la scara globala.
Decizia vine pe fondul unei presiuni crescute din partea tarilor cele mai vulnerabile la criza climatica – in special statele insulare din Pacific, care, potrivit BBC Climate and Science, au reclamat constant faptul ca desi contribuie nesemnificativ la emisiile globale, suporta cele mai dure consecinte ale incalzirii globale provocate de marile economii industrializate.
O idee pornita de la studenti si transformata intr-un precedent juridic global
Originea acestei actiuni fara precedent vine dintr-un loc neasteptat: o initiativa lansata in 2019 de un grup de tineri studenti la Drept din insulele Pacificului. Provenind din tari precum Tonga si Vanuatu – recunoscute pentru vulnerabilitatea lor in fata fenomenelor meteo extreme – acestia au conceput ideea de a cere un aviz consultativ Curtii Internationale de Justitie cu privire la obligatiile legale ale statelor in contextul crizei climatice.
Printre acesti tineri se numara si Siosiua Veikune, din Tonga, care a fost prezent in sala de la Haga cand s-a anuntat decizia. „Sunt coplesit. E un moment istoric pentru comunitatile noastre. Curtea ne-a recunoscut suferinta, dar si rezilienta si dreptul nostru la viitor”, a declarat el pentru BBC News.
Flora Vano, activista din Vanuatu – tara cel mai expusa riscurilor climatice extreme la nivel global – a adaugat ca hotararea este „o victorie pentru toate comunitatile aflate in prima linie a crizei climatice, care pana acum nu au fost ascultate.”
Ce spune, concret, avizul CIJ
Desi avizul nu are caracter obligatoriu, el este extrem de influent. CIJ – cea mai inalta instanta a ONU in materie de drept international – are o reputatie solida in modelarea comportamentului statelor, chiar si in lipsa unui mecanism de aplicare.
In documentul emis miercuri, judecatorul Iwasawa Yuji a respins ideea sustinuta de mai multe state dezvoltate – inclusiv Regatul Unit – conform careia tratatele existente, cum ar fi Acordul de la Paris din 2015, ar fi suficiente pentru a gestiona criza climatica. Mai mult, judecatorul a subliniat ca statele care nu dezvolta cele mai ambitioase planuri posibile pentru combaterea schimbarilor climatice se afla in incalcare a obligatiilor internationale.
Totodata, CIJ a reamintit ca dreptul international impune protejarea mediului si a sistemului climatic chiar si in afara cadrului Acordului de la Paris, ceea ce inseamna ca si state care nu au ratificat tratatul – precum SUA – sunt totusi obligate sa respecte aceste norme.
Impactul potential: de la despagubiri la noi procese internationale
Potrivit avizului, statele afectate de efectele schimbarilor climatice – precum pierderi economice, infrastructura distrusa sau relocari fortate – ar putea solicita compensatii din partea tarilor care au contribuit disproportionat la criza climatica prin emisiile istorice de gaze cu efect de sera.
Avocata Jennifer Robinson, care a reprezentat in acest caz Vanuatu si Insulele Marshall, a declarat ca „aceasta decizie va schimba fata justitiei climatice la nivel global”.
Curtea a precizat ca daunele ar putea include si evenimente climatice extreme punctuale – cum ar fi cicloane, secete sau inundatii – daca poate fi dovedita o legatura cauzala cu schimbarile climatice.
De exemplu, Vanuatu a fost devastata in 2015 de ciclonul Pam, o furtuna de categoria 5 care a distrus 25% din locuintele tarii si a provocat pierderi echivalente cu doua treimi din PIB-ul national. Adaptarea la viitoarele efecte ale schimbarilor climatice ar necesita investitii estimate la peste 9 miliarde de dolari – o suma imposibil de sustinut pentru economia locala.
Justitia climatica intra intr-o noua etapa
Avizul CIJ vine intr-un moment in care tot mai multe state in curs de dezvoltare isi exprima nemultumirea fata de incapacitatea marilor economii de a-si respecta promisiunile climatice. Reprezentantii tarilor insulare au sustinut in fata Curtii ca tratatele climatice internationale actuale nu ofera suficiente garantii sau instrumente legale pentru a trage la raspundere statele poluatoare.
„Raspunderea pentru criza climatica nu mai este doar o chestiune morala sau politica. CIJ a stabilit clar ca este si o chestiune legala. Avem dreptul la reparatii pentru distrugerile suferite”, a explicat Joie Chowdhury, avocat principal la Centrul pentru Dreptul Mediului International (CIEL).
De remarcat este si faptul ca, potrivit Curtii, guvernele sunt raspunzatoare nu doar pentru politicile proprii, ci si pentru impactul asupra climei al companiilor care opereaza pe teritoriul lor. In mod specific, subventionarea industriei combustibililor fosili sau aprobarea de noi licente pentru extractia de petrol si gaze poate constitui o incalcare a obligatiilor internationale.
Desi CIJ nu poate impune sanctiuni, avizul poate fi invocat in alte instante – nationale sau internationale. In cazul in care un stat doreste sa ceara daune in baza acestui aviz, trebuie sa adreseze cererea unei instante competente, iar tara parata trebuie sa recunoasca jurisdictia acelei instante. Astfel, unele procese ar putea avea loc in tribunale federale sau internationale unde tarile poluatoare sunt obligate sa raspunda – cum ar fi instantele americane, in cazul SUA.
Totusi, ramane intrebarea: vor respecta statele puternice deciziile inspirate din acest aviz? CIJ nu dispune de o „forta de politie” si se bazeaza exclusiv pe vointa statelor de a respecta dreptul international. Asa cum a declarat avocatul Harj Narulla, care a reprezentat Insulele Solomon: „CIJ este un organism juridic, dar traieste in lumea geopoliticii”.
De partea cealalta, un purtator de cuvant de la Casa Alba a reiterat pozitia administratiei Trump in privinta prioritatilor americane: „Presedintele Trump si intreaga Administratie vor continua sa puna America pe primul loc si sa apere interesele cetatenilor americani.”
Aceasta decizie, cu toate limitele ei juridice, este o victorie simbolica majora pentru statele aflate in prima linie a crizei climatice si ar putea marca inceputul unei noi epoci in care justitia devine o arma impotriva schimbarilor climatice.