Executia bugetara pentru primele patru luni ale anului 2025 a fost publicata de Ministerul Finantelor si ofera o imagine detaliata asupra starii finantelor publice ale Romaniei intr-un context economic tensionat. Desi cifrele arata o usoara imbunatatire fata de aceeasi perioada a anului trecut, presiunile pe buget raman mari, iar deficitul inca depaseste praguri sensibile in raport cu PIB-ul.
Deficitul bugetar, usor mai mic decat in 2024
In perioada ianuarie – aprilie 2025, bugetul general consolidat a inregistrat un deficit de 55,97 miliarde de lei, echivalent cu 2,95% din PIB. Desi valoarea este ridicata, reprezinta o scadere fata de nivelul din aceeasi perioada a anului trecut, cand deficitul era de 57,29 miliarde de lei, adica 3,25% din PIB. Dupa primele trei luni ale acestui an, deficitul ajunsese deja la 2,28% din PIB (43,66 miliarde de lei), ceea ce inseamna ca luna aprilie a adus o accentuare a dezechilibrului bugetar.
In ciuda acestor cifre, Ministerul Finantelor considera ca exista o evolutie moderat pozitiva, in conditiile in care dinamica veniturilor este in crestere, iar unele categorii de cheltuieli incep sa fie tinute sub control.
Veniturile statului: crestere de aproape 10% fata de 2024
Pe partea veniturilor, statul a reusit sa colecteze 199,92 miliarde de lei in primele patru luni, ceea ce inseamna o crestere de 9,4% fata de perioada similara din 2024. Aceasta performanta a fost sustinuta in principal de avansul veniturilor curente — in special din impozitul pe salarii si venit, contributiile de asigurari sociale si accize.
Impozitul pe venit si salarii a generat incasari de 19,62 miliarde de lei, cu 25,8% mai mult decat in anul anterior. Contributia decisiva a venit din impozitul pe dividende, care a inregistrat o explozie de +103,4%, ca urmare a distributiilor masive de profit din 2024, supuse unei cote majorate de impozit de 8%.
In acelasi timp, impozitul pe salarii a crescut cu 21,3%, o dinamica ce depaseste ritmul de crestere al fondului de salarii din economie (12,5%). Aceasta diferenta se explica, in parte, prin eliminarea facilitatilor fiscale pentru anumite sectoare (constructii, agricultura, industria alimentara, IT).
Contributiile de asigurari sociale au totalizat 67,69 miliarde de lei, in crestere cu 10,2%, dar sub dinamica fondului salarial. Ministerul Finantelor explica aceasta evolutie mai lenta prin cresterea transferurilor catre Pilonul II de pensii, care au ajuns la 7 miliarde de lei, fata de 5,3 miliarde in aceeasi perioada din 2024.
Incasarile din impozitul pe profit au fost de 9,59 miliarde de lei, o crestere modesta, de 3,8%, reflectand probabil o temperare a profiturilor in economie. TVA-ul colectat a crescut cu 1,2%, ajungand la 39,04 miliarde de lei, dar avansul a fost afectat de o crestere a restituirilor de TVA (+12,9%).
Accizele, in schimb, au oferit un sprijin important veniturilor bugetare: au generat 15,91 miliarde de lei, in crestere cu 32,9%, datorita incasarilor ridicate din produse din tutun si din produse energetice.
Veniturile nefiscale s-au ridicat la 16 miliarde de lei, marcand o crestere de 5%, sustinuta inclusiv de recuperarea unor ajutoare de stat in valoare de 1,6 miliarde lei de la Carpatica Feroviar Romania S.A.
Singura nota negativa a venit din partea fondurilor europene, care s-au situat la 14,11 miliarde de lei, in scadere cu 7,3% fata de 2024.
Cheltuielile raman ridicate, mai ales la personal si asistenta sociala
Pe partea de cheltuieli, Romania a ajuns la un total de 255,89 miliarde de lei in primele patru luni, in crestere cu 6,6% fata de aceeasi perioada a anului anterior.
Cheltuielile de personal au fost de 56,55 miliarde de lei, cu 12,4% mai mari decat in 2024, reprezentand 3% din PIB, in crestere cu 0,1 puncte procentuale. Aceasta dinamica reflecta majorarile salariale aplicate in sectorul public.
Asistenta sociala a generat o cheltuiala de 85,62 miliarde de lei, in crestere cu 2,3%, influentata de masurile de recalculare a pensiilor publice (aplicate din septembrie 2024) si de schemele de compensare pentru energie (1,55 miliarde lei doar in 2025).
Dobanzile au crescut semnificativ, ajungand la 20,42 miliarde de lei, cu 6,64 miliarde peste nivelul din aceeasi perioada a anului trecut — o dovada a presiunii tot mai mari a costurilor de finantare.
In rest, cheltuielile cu bunuri si servicii au fost moderate, la 30,53 miliarde de lei (+0,8%), cu o pondere semnificativa din bugetul Sanatatii (medicamente compensate, programe nationale).
Subventiile au insumat 4,92 miliarde de lei, directionate in principal catre transportul public, agricultura si compensarea preturilor la energie pentru consumatorii noncasnici.
Investitiile publice – semnal pozitiv, dar insuficient
Un punct pozitiv il reprezinta cheltuielile pentru investitii, care au ajuns la 32,41 miliarde de lei, in crestere cu 3,61% fata de 2024. Acestea includ investitiile din surse interne si externe, precum si cele finantate prin programe europene.
Totusi, cheltuielile pentru proiectele finantate din fonduri externe nerambursabile au scazut cu 5,7%, ajungand la 17,43 miliarde de lei. Acest aspect trebuie analizat atent, avand in vedere importanta fondurilor europene in sustinerea dezvoltarii infrastructurii publice.
Perspectivele pentru restul anului
Executia bugetara din primele patru luni lasa loc atat pentru optimism, cat si pentru prudenta. Veniturile sunt in crestere, insa presiunea generata de cheltuielile rigide — salarii, pensii, dobanzi — ramane ridicata.
Bugetul pe 2025 este construit pe o estimare de crestere economica de 2,5% si un deficit anual tinta de 7% din PIB. Cu un deficit de aproape 3% deja acumulat in primele patru luni, atingerea acestui obiectiv va necesita masuri clare de consolidare fiscala, control mai strict al cheltuielilor si eficientizarea colectarii.
Romania merge pe o linie subtire intre stimularea economiei si stabilitatea bugetara. Ramane de vazut daca Guvernul va reusi sa mentina echilibrul, fara sa sacrifice investitiile sau sustenabilitatea datoriei publice.