Executia bugetului general consolidat al Romaniei pentru perioada ianuarie–octombrie 2025 indica o usoara imbunatatire fata de aceeasi perioada din anul anterior. Potrivit datelor publicate de Ministerul Finantelor, deficitul bugetar a ajuns la 108,87 miliarde lei, ceea ce reprezinta 5,72% din Produsul Intern Brut (PIB). Este o scadere fata de nivelul inregistrat in primele 10 luni din 2024, cand deficitul se situa la 109,42 miliarde lei, echivalentul a 6,22% din PIB.
Aceasta corectie, desi modesta, reflecta o tendinta pozitiva in ajustarea bugetului de stat, pe fondul unor incasari mai bune si al controlului asupra unor categorii de cheltuieli. Autoritatile pun aceasta evolutie pe seama masurilor de consolidare fiscala aplicate in ultimele luni, dar si a unui ritm mai accelerat de colectare a veniturilor fata de cresterea cheltuielilor.
Veniturile bugetare cresc peste ritmul cheltuielilor
In primele zece luni ale anului, veniturile totale la bugetul general consolidat au atins 531,55 miliarde lei, in crestere cu 12,3% comparativ cu aceeasi perioada din 2024. Aceste rezultate arata o dinamica favorabila in zona incasarilor bugetare, ceea ce a permis mentinerea sub control a deficitului, in pofida cresterii continue a cheltuielilor.
Pe de alta parte, cheltuielile statului au ajuns la 640,42 miliarde lei, inregistrand o crestere de 9,9% fata de anul precedent. Diferenta de ritm intre cele doua componente bugetare – venituri si cheltuieli – arata o ajustare treptata a executiei bugetare, fara derapaje majore, dar si fara o reducere semnificativa a presiunilor fiscale.
Sursele principale de venit: TVA, contributii sociale si impozite directe
Cresterea veniturilor bugetare este sustinuta in principal de performantele inregistrate la colectarea impozitelor si contributiilor sociale. Datele arata ca cele mai importante categorii de venit au evoluat astfel:
- Contributiile de asigurari sociale: 172,89 miliarde lei, in crestere cu 10,5% fata de anul trecut. Acestea reprezinta cea mai mare componenta din veniturile fiscale curente si reflecta o mentinere a nivelului de ocupare si a masei salariale.
- Impozitul pe salarii si venit: 48,62 miliarde lei, cu un avans de 19,5%. Cresterea este influentata de evolutia salariilor brute, dar si de masuri privind combaterea muncii nedeclarate.
- Impozitul pe profit: 38,14 miliarde lei, in urcare cu 15,8%. Evolutia indica o redresare a activitatii companiilor si o colectare mai eficienta.
- Taxa pe valoare adaugata (TVA): 108,38 miliarde lei, cu o crestere de 9,2%. Este una dintre cele mai importante surse de venit, sensibila la consum si la eficienta colectarii.
- Accizele: 39,66 miliarde lei, in crestere cu 10,2%, pe fondul majorarii cotelor si a volumului vanzarilor de produse accizabile.
- Venituri nefiscale: 46,32 miliarde lei, in crestere cu 9%, provenind din taxe administrative, redevente, dividende de la companii de stat etc.
- Fonduri europene: 40,59 miliarde lei, in crestere cu 31,9% fata de anul trecut. Aceasta reflecta o capacitate administrativa imbunatatita in absorbtia fondurilor externe nerambursabile.
Aceasta structura a veniturilor arata o diversificare moderata a surselor si o evolutie pozitiva in zone esentiale pentru sustenabilitatea fiscala.
Cheltuielile bugetare raman ridicate
Pe partea de cheltuieli, cele mai mari sume au fost alocate in continuare pentru plata pensiilor, a salariilor din sectorul public si a serviciului datoriei publice. In perioada analizata, cheltuielile de personal au insumat 140,34 miliarde lei, in crestere cu 5% fata de 2024.
Ca pondere in PIB, aceste cheltuieli au scazut la 7,4%, in usoara reducere fata de anul trecut. Ministerul Finantelor mentioneaza ca aceasta scadere relativa este influentata de masuri de limitare a cresterilor salariale si de reducerea unor sporuri acordate anterior.
Cheltuielile cu asistenta sociala, care includ si plata pensiilor, au continuat sa aiba o pondere importanta in buget, dar cresterea lor a fost gestionata in limite previzibile. De asemenea, serviciul datoriei publice – adica sumele platite pentru dobanzi si rambursarea imprumuturilor – a reprezentat o presiune constanta asupra bugetului, in special in contextul dobanzilor mai ridicate practicate pe pietele financiare internationale.
Crestere in investitii, sustinuta de fonduri europene
Un alt capitol important in structura cheltuielilor este cel al investitiilor publice. In primele zece luni din 2025, investitiile realizate de stat au ajuns la 96,04 miliarde lei, cu 8,65% mai mult decat in perioada similara a anului trecut.
Cresterea se datoreaza in mare parte proiectelor finantate din fonduri europene nerambursabile, dar si cofinantarii nationale in cadrul Programului National de Redresare si Rezilienta (PNRR). Ritmul bun al investitiilor publice este considerat un semnal pozitiv, in special in contextul in care acestea pot stimula cresterea economica pe termen mediu si pot avea efecte de multiplicare in economie.
Totusi, analistii economici atrag atentia ca pentru ca investitiile publice sa aiba un impact real, este necesar ca ele sa fie eficiente, bine prioritizate si implementate la timp. Din acest punct de vedere, capacitatea administrativa a statului ramane un factor critic.
Masuri fiscale si corectia deficitului
Autoritatile considera ca evolutia favorabila a deficitului este rezultatul direct al masurilor de consolidare fiscala adoptate in cursul anului. Printre acestea se numara:
- ajustarea regimului fiscal aplicabil unor sectoare economice;
- eliminarea unor scutiri sau facilitati fiscale cu eficienta redusa;
- imbunatatirea colectarii prin digitalizarea administratiei fiscale si controale mai eficiente.
Potrivit Ministerului Finantelor, aceste masuri au avut ca obiectiv reducerea decalajului bugetar intr-un mod sustenabil, fara a afecta semnificativ consumul intern sau climatul investitional. In acelasi timp, se urmareste respectarea angajamentelor asumate fata de Comisia Europeana in ceea ce priveste reducerea deficitului bugetar excesiv.
Ce urmeaza in lunile ramase din an
Cu doua luni ramase pana la finalul anului bugetar, autoritatile urmaresc mentinerea tendintei de consolidare fiscala, fara a introduce masuri de austeritate care sa afecteze economia. Estimarile de final de an indica un deficit bugetar apropiat de 5,9% din PIB, in scadere fata de anii anteriori, dar inca peste tinta recomandata de Comisia Europeana.
In contextul unei posibile revizuiri a regulilor fiscale europene si al nevoii de consolidare a finantelor publice, presiunea pentru continuarea reformelor ramane ridicata. Executivul este asteptat sa vina cu o noua serie de masuri fiscale in proiectul de buget pentru 2026, cu accent pe eficientizarea cheltuielilor si extinderea bazei de impozitare.
Ramane de vazut in ce masura aceasta corectie treptata va putea fi sustinuta pe termen lung, in conditiile unor nevoi de investitii ridicate, presiuni sociale crescande si un context international inca instabil.