Guma de mestecat cu zahar ar putea influenta temporar modul in care organismul proceseaza nitratii din legume precum sfecla rosie, spanacul sau varza kale, arata o cercetare realizata de specialisti de la King’s College London. Efectul observat a fost asociat cu o scadere modesta a tensiunii arteriale, insa autorii studiului subliniaza ca rezultatele nu trebuie interpretate ca o recomandare de a consuma guma cu zahar pentru controlul hipertensiunii.
Legatura dintre nitrati si tensiunea arteriala
Hipertensiunea arteriala este unul dintre factorii importanti de risc pentru boli cardiovasculare, inclusiv infarct miocardic si accident vascular cerebral. Alimentatia are un rol important in mentinerea tensiunii arteriale in limite sanatoase, iar legumele bogate in nitrati sunt studiate de mai mult timp pentru efectele lor asupra vaselor de sange.
Nitratii se gasesc in mod natural in mai multe legume, printre care sfecla rosie, spanacul si varza kale. Pentru ca organismul sa ii foloseasca eficient, acestia trebuie transformati mai intai in nitriti de bacteriile din cavitatea bucala. Ulterior, nitritii sunt convertiti in oxid nitric, o molecula care ajuta la relaxarea si dilatarea vaselor de sange.
Prin acest mecanism, circulatia sangelui se poate imbunatati, iar tensiunea arteriala poate scadea. Cercetatorii au vrut sa vada daca aciditatea salivei influenteaza aceasta transformare si daca o saliva mai acida poate sustine conversia nitratilor in nitriti.
Cum a fost realizat experimentul
Studiul a inclus voluntari sanatosi, care au consumat o doza de suc de sfecla rosie, cunoscut pentru continutul ridicat de nitrati. Participantii au fost impartiti aleatoriu in doua grupuri: unii au mestecat guma cu zahar, iar ceilalti guma fara zahar.
Mestecarea gumei a durat intre trei si sase ore. In acest interval, cercetatorii au masurat periodic tensiunea arteriala si au analizat probe de saliva si sange. Dupa cel putin o saptamana, participantii au repetat experimentul, folosind celalalt tip de guma.
Aceasta metoda a permis compararea efectelor produse de guma cu zahar si de cea fara zahar asupra salivei, asupra nivelului de nitriti si asupra tensiunii arteriale.
Ce au observat cercetatorii
Rezultatele au aratat ca guma cu zahar a redus mai mult pH-ul salivei, facand-o mai acida. In acest mediu, concentratia de nitriti din saliva a fost cu 45% mai mare decat dupa mestecarea gumei fara zahar. In sange, nivelul nitritilor a crescut cu 25%.
Aceste modificari au fost insotite de o reducere suplimentara a tensiunii arteriale. Comparativ cu guma fara zahar, guma cu zahar a fost asociata cu o scadere medie de aproape 3 mmHg a tensiunii arteriale sistolice si de aproximativ 2 mmHg a tensiunii arteriale diastolice.
Tensiunea sistolica este valoarea inregistrata in momentul contractiei inimii, iar cea diastolica este valoarea masurata intre doua batai. Chiar daca scaderile observate sunt modeste, ele indica faptul ca mediul din cavitatea bucala poate influenta felul in care organismul valorifica nitratii din alimentatie.
De ce nu este recomandata guma cu zahar ca solutie
Autorii cercetarii atrag atentia ca efectele au fost temporare si au durat doar cateva ore. In plus, consumul frecvent de produse cu zahar poate afecta sanatatea dentara si, in exces, poate avea consecinte negative asupra sanatatii cardiometabolice.
Medicul Andrew Webb, lector la Facultatea de Medicina Cardiovasculara si Metabolica din cadrul King’s College London, a explicat ca rolul aciditatii salivei in transformarea nitratilor alimentari a fost putin studiat pana acum. El a aratat ca un desert dulce, cum ar fi un fruct consumat dupa o masa bogata in legume cu nitrati, ar putea amplifica temporar efectele acestora asupra tensiunii arteriale si performantei fizice.
Dr. Charlotte Mills, cercetator la University of Reading si coautor al studiului, a subliniat ca bacteriile din cavitatea bucala au un rol important in procesarea nitratilor. Ea a precizat insa ca oamenii nu ar trebui sa inceapa sa mestece regulat guma cu zahar, tocmai din cauza efectelor negative ale zaharului.
Posibile aplicatii in sport si limitele cercetarii
Cercetatorii cred ca rezultatele ar putea fi relevante si pentru medicina sportiva. Sucul de sfecla rosie si alte surse de nitrati sunt deja folosite de unii sportivi pentru sustinerea performantei fizice. Daca procesarea nitratilor poate fi imbunatatita in mod sigur, fara consum regulat de zahar, ar putea aparea noi strategii alimentare sau suplimente adaptate.
Autorii intentioneaza sa realizeze un studiu mai amplu, pentru a vedea daca aceasta strategie poate influenta conversia nitratilor, tensiunea arteriala si performanta la efort in randul sportivilor.
Totusi, cercetarea are limite clare. Participantii au fost voluntari sanatosi, iar efectele au fost observate pe termen scurt. De aceea, rezultatele nu pot fi transformate intr-o recomandare medicala pentru persoanele cu hipertensiune.
Cercetarea, aparuta in British Journal of Clinical Pharmacology, ofera mai degraba o dovada de concept: mediul din cavitatea bucala poate modifica eficienta cu care organismul foloseste nitratii din alimentatie. Urmatorul pas va fi gasirea unor metode care sa stimuleze acest mecanism fara dezavantajele asociate consumului frecvent de zahar.
