Premierul Ilie Bolojan a tras un semnal de alarma privind situatia bugetara a Romaniei, avertizand ca, in lipsa unei reforme urgente a administratiei centrale si locale, tara nu va putea sustine cheltuielile publice in anul 2026 fara a apela la noi imprumuturi. Avertismentul a fost facut intr-un interviu acordat postului Digi24.
Potrivit premierului, Romania a ajuns intr-un punct in care intreaga suma alocata anual pentru plata salariilor din sectorul public este echivalenta cu valoarea imprumuturilor contractate de stat intr-un singur an.
Reforma administrativa, o urgenta inainte de bugetul pe 2026
In cadrul interviului, Ilie Bolojan a precizat ca noiembrie este ultima luna in care Guvernul poate adopta legislatia necesara reformei administratiei publice, astfel incat aceasta sa poata fi integrata in constructia bugetului pentru anul viitor. In lipsa acestor masuri, Romania risca sa intre in 2026 cu o structura bugetara dezechilibrata si cu un sistem public supradimensionat, dependent exclusiv de imprumuturi.
„Daca nu vom adopta legislatia care sa faca reforma in administratia centrala si cea locala in luna noiembrie, nu mai putem sa punem in practica aceasta legislatie inainte de buget”, a explicat premierul.
Bolojan a subliniat ca problema nu este doar una de distribuire a resurselor, ci de lipsa a acestora: „Sa propui tot felul de solutii cum repartizezi banii pe care nu ii ai, pe care ii imprumuti cu niste dobanzi enorme care ne duc in situatia in care ne duc, asta stie sa faca toata lumea. Dar cum faci economii, sa stiti ca nu e mare entuziasm.”
Deficit structural si imprumuturi masive
Premierul a explicat ca Romania se imprumuta anual cu aproximativ 150 de miliarde de lei, echivalentul a peste 30 de miliarde de euro, ceea ce reprezinta aproximativ valoarea totala a salariilor din sectorul public.
Aceasta situatie reflecta un deficit bugetar structural, in care cheltuielile permanente ale statului (salarii, pensii, functionarea institutiilor) nu mai pot fi acoperite din veniturile fiscale proprii, ci doar din datorie publica.
„Creditele pe care le ia Romania intr-un an sunt de 30 de miliarde de euro, adica 150 de miliarde de lei. Atat este si valoarea tuturor salariilor din sectorul public”, a declarat Bolojan.
Premierul a avertizat ca, in cazul in care Romania nu va mai avea acces la pietele de capital sau nu va mai contracta noi imprumuturi in 2026, nu va putea acoperi nici macar plata salariilor bugetarilor: „Daca in anul viitor, sa spunem, Romania n-ar mai lua niciun fel de imprumut in cursul lui 2026, nu isi poate plati niciun salariu. Atat de serioasa este situatia.”
Nevoia de eficientizare si reducere a cheltuielilor
In contextul presiunilor bugetare, Ilie Bolojan a insistat asupra necesitatii reducerii cheltuielilor publice si a reformei aparatului administrativ. Potrivit acestuia, solutiile de reducere a costurilor sunt esentiale pentru a mentine functionalitatea statului si pentru a putea directiona resurse catre investitii strategice, in special in zona administratiei locale.
„Am spus deschis: hai sa vedem ce economii putem face si eu sunt de acord ca toate economiile pe care le facem sa le ducem acolo (in proiectele locale – n.r.), pentru ca si eu vreau sa sustinem investitiile. Credeti ca a venit cineva care sa-mi spuna cum se fac economiile? Lucrurile astea nu se fac foarte comod”, a afirmat Bolojan in cadrul interviului pentru Digi24.
De asemenea, premierul a transmis un apel catre partenerii din coalitia de guvernare si din administratiile locale sa participe activ la identificarea de solutii realiste pentru reducerea cheltuielilor structurale. El a subliniat ca solutiile politice trebuie sa fie insotite de masuri administrative clare, cu impact concret asupra aparatului bugetar.
Presiuni asupra bugetului si riscuri de instabilitate fiscala
Declaratiile premierului vin pe fondul unor cresteri continue ale cheltuielilor bugetare, alimentate de majorarea costurilor sociale si a dobanzilor la datoria publica. In acelasi timp, veniturile la buget au ramas relativ stabile, in pofida unei cresteri economice moderate, ceea ce a dus la largirea deficitului bugetar in ultimii ani.
Situatia actuala este agravata si de presiunile externe, precum posibila scadere a apetitului investitorilor pentru titlurile de stat emise de Romania, in special in cazul in care agentiile de rating vor revizui negativ evaluarile privind sustenabilitatea fiscala.
Conform datelor Ministerului Finantelor, serviciul datoriei publice (dobanzile si rambursarile) a devenit a doua cea mai mare cheltuiala bugetara, dupa fondul de salarii. Intr-un astfel de context, continuarea imprumuturilor fara reforme structurale risca sa conduca la o criza bugetara in 2026.
Reforma, conditie pentru stabilitate
Prin declaratiile facute, premierul Ilie Bolojan plaseaza reforma administratiei publice ca fiind prioritatea zero a lunii noiembrie. El a transmis ca va depune toate eforturile pentru ca legislatia necesara sa fie adoptata in timp util si integrata in constructia bugetului pentru anul urmator.
De asemenea, el a subliniat ca mentinerea functionarii statului in conditii de stabilitate economica depinde de capacitatea Guvernului de a reduce cheltuielile si de a eficientiza modul in care sunt utilizate resursele publice.
Avertismentele premierului Ilie Bolojan vin intr-un moment-cheie pentru Romania, aflata in pragul finalizarii bugetului pentru anul 2026. Declaratiile sale reflecta o realitate fiscala tensionata, in care dependenta de imprumuturi a devenit o norma, iar reformele structurale sunt, practic, inevitabile. Ramane de vazut daca echilibrul intre presiunea politica si responsabilitatea economica va putea fi mentinut in lunile urmatoare.