Comisia Nationala de Strategie si Prognoza a revizuit in crestere estimarile privind inflatia pentru 2026, pe fondul tensiunilor din Orientul Mijlociu si al scumpirii combustibililor. Noua prognoza indica o inflatie medie anuala de 7,9%, iar efectele cresterilor de pret ar urma sa se vada treptat si in alte categorii de bunuri si servicii.
Inflatia estimata pentru 2026 urca la 7,9%
CNSP a ajustat in sus prognoza de primavara pentru perioada 2026-2029. Inflatia medie anuala estimata pentru 2026 a fost majorata la 7,9%, cu 1,4 puncte peste nivelul anticipat in prognoza din toamna.
Si indicele preturilor de consum de la finalul anului a fost revizuit in crestere. Noua estimare indica un nivel de 5,3%, dupa o ajustare ascendenta de 1,7 puncte procentuale.
Explicatia principala indicata de specialisti este intensificarea conflictului din Orientul Mijlociu. Primele efecte s-au vazut in preturile combustibililor, insa presiunile se pot transmite mai departe catre alte produse si servicii. Transporturile sunt printre zonele cele mai expuse, pentru ca depind direct de costul carburantilor.
Combustibilii, primul canal al scumpirilor
Scumpirea combustibililor are un impact mai larg decat pretul platit la pompa. Atunci cand motorina si benzina se scumpesc, costurile de transport cresc, iar acest lucru poate influenta pretul marfurilor livrate in magazine, al serviciilor logistice sau al unor activitati economice care depind de deplasari frecvente.
CNSP arata ca aceste efecte de runda a doua urmeaza sa se regaseasca gradual in restul preturilor. Cu alte cuvinte, presiunea initiala din energie si carburanti poate ajunge, in timp, in cosul zilnic de consum al populatiei.
Traiectoria de scadere a inflatiei, intrerupta in martie, ar urma sa fie reluata din trimestrul al treilea. Prognoza ia in calcul eliminarea unor efecte statistice legate de cresterea tarifelor la energia electrica, dar si aplicarea noilor cote de TVA si accize.
Preturile au trecut de 10% in aprilie
Presiunile inflationiste s-au accentuat puternic la inceputul anului 2026. Dupa o medie de 9,6% in primul trimestru, rata anuala a inflatiei a depasit pragul de 10% in aprilie, ajungand la 10,7%.
Cresterea a fost alimentata de mai multi factori cumulati: liberalizarea pietei energiei electrice, majorarea cotelor de TVA si a accizelor, dar si scumpirea combustibililor pe fondul tensiunilor geopolitice din Orientul Mijlociu.
Pe categorii, cele mai mari presiuni au venit din servicii, unde preturile au crescut cu 13,0%, si din bunurile nealimentare, cu un avans de 12,0%. Alimentele au avut o crestere mai moderata, de 7,4%, dar nivelul ramane ridicat pentru bugetele gospodariilor.
Cele mai vizibile scumpiri anuale au fost la energia electrica, plus 54,2%, chirii, plus 43,8%, si combustibili. Motorina s-a scumpit cu 32,7%, iar benzina cu 22,4%.
In zona alimentara, cresteri importante au fost inregistrate la cafea, plus 21,8%, oua, plus 14,8%, carne de bovine, plus 12,2%, fructe proaspete, plus 11,8%, si lapte de vaca, plus 11,0%.
Riscuri pentru 2027 si diferente fata de estimarile BNR
CNSP avertizeaza ca in 2027 pot aparea presiuni suplimentare asupra preturilor de consum. Printre riscurile mentionate se afla reliberalizarea preturilor la gazele naturale si renuntarea la plafonarea adaosului comercial pentru alimentele de baza.
Aceste schimbari ar putea incetini procesul de dezinflatie si ar putea afecta consumul gospodariilor. In paralel, au fost revizuite si estimarile pentru cursul de schimb, dupa majorarile importante din luna mai.
Pentru 2027, CNSP estimeaza o inflatie medie anuala de 3,8% si un nivel de 3% la final de an. In 2028, inflatia medie anuala ar urma sa coboare la 3%, iar in 2029 la 2,8%.
Banca Nationala a Romaniei are o prognoza usor diferita: 5,5% la finalul anului curent, 2,9% la sfarsitul lui 2027 si 2,7% in martie 2028, in Raportul trimestrial asupra inflatiei din mai 2026.