Companiile din Romania care desfasoara activitati in mai multe state ale Uniunii Europene ar putea beneficia de proceduri fiscale mai simple, obligatii de raportare reduse si reguli mai clare privind finantarea, daca pachetul Omnibus propus de Comisia Europeana va fi adoptat. Initiativa, prezentata la finalul lunii iunie, urmareste sa reduca birocratia fara sa slabeasca mecanismele de combatere a fraudei si evaziunii fiscale.
Executivul european estimeaza economii anuale de aproximativ 8 miliarde de euro pentru mediul de afaceri, dintre care 3,3 miliarde de euro ar proveni din diminuarea costurilor administrative.
Pachetul este format dintr-o propunere de Directiva Omnibus privind impozitarea si dintr-o reforma a Directivei privind cooperarea administrativa in domeniul fiscal, cunoscuta sub denumirea DAC. Printr-un singur act legislativ, Comisia vrea sa modifice sase directive si cadre fiscale existente, considerate prea complicate sau suprapuse dupa ani de extindere succesiva.
De ce a fost propus pachetul Omnibus
In ultimul deceniu, legislatia fiscala europeana s-a dezvoltat pentru a raspunde globalizarii, digitalizarii economiei, planificarii fiscale agresive si nevoii de combatere a fraudei. Fiecare noua regula a urmarit un obiectiv legitim, insa acumularea lor a creat un sistem dificil de administrat pentru firmele care opereaza in mai multe jurisdictii.
Companiile trebuie sa respecte simultan cerinte diferite privind raportarea, impozitarea platilor transfrontaliere, finantarea, fuziunile, preturile de transfer si schimbul de informatii. Pentru grupurile mari, aceste obligatii inseamna echipe extinse de conformare, consultanta specializata si costuri semnificative. Pentru intreprinderile mai mici, chiar si o singura extindere intr-un alt stat membru poate aduce o povara administrativa greu de gestionat.
Prin noul pachet, Comisia Europeana incearca sa faca regulile mai coerente si mai previzibile. Obiectivul nu este eliminarea controalelor, ci reducerea procedurilor care se dubleaza sau care aduc putina valoare administratiilor fiscale.
Ce impact poate avea asupra firmelor romanesti
Noile masuri nu schimba direct taxele si impozitele platite de persoanele fizice din Romania. Efectul imediat se va resimti in special in cazul companiilor cu activitate transfrontaliera.
Firmele romanesti ar putea depune mai putine declaratii, ar putea avea costuri administrative mai mici si ar putea beneficia de proceduri mai clare in relatia cu autoritatile fiscale din alte state membre. Pentru companiile care platesc dividende, dobanzi sau redevente in interiorul Uniunii Europene, simplificarea impozitului retinut la sursa poate insemna acces mai rapid la fonduri si mai putine blocaje de lichiditate.
Un efect indirect poate aparea si pentru populatie. O companie care cheltuieste mai putin pentru conformare fiscala poate redirectiona resurse catre investitii, salarii, tehnologizare sau extindere. Aceste efecte nu sunt automate, dar reprezinta una dintre mizele economice ale reformei.
Reguli mai simple pentru dividende, dobanzi si redevente
Una dintre cele mai importante propuneri vizeaza platile transfrontaliere dintre companii din Uniunea Europeana. Comisia urmareste simplificarea tratamentului fiscal pentru dividende, dobanzi si redevente, inclusiv prin eliminarea unor cerinte procedurale initiale si prin accelerarea rambursarilor.
In anumite situatii, este propusa scutirea de la impozitul retinut la sursa. Masura ar putea facilita finantarea si investitiile intre firme din state diferite si ar putea reduce perioadele in care companiile asteapta recuperarea unor sume.
Comisia estimeaza ca numai aceasta modificare ar putea aduce contribuabililor europeni economii si beneficii de aproximativ 5,3 miliarde de euro pe an.
Prag mai mare pentru deductibilitatea costurilor de finantare
Pentru companiile din Romania, una dintre cele mai relevante schimbari priveste deductibilitatea costurilor excedentare ale indatorarii.
In prezent, legislatia romaneasca aplica praguri de 500.000 de euro pentru finantarile de la persoane afiliate si de un milion de euro pentru totalul finantarilor, la care se adauga o limita variabila de 30% din EBITDA ajustat.
Propunerea Comisiei prevede majorarea pragului minim obligatoriu de deductibilitate la 3 milioane de euro, cu indexare anuala. O astfel de schimbare ar permite firmelor sa deduca o parte mai mare din costurile de finantare si ar putea influenta baza de calcul a impozitului pe profit.
Noul cadru ar aduce si o regula obligatorie de exceptare la nivel de grup, care nu exista in prezent in legislatia romaneasca. De asemenea, ar urma sa fie introduse excluderi pentru anumite imprumuturi cu risc redus acordate de terti, pentru proiecte publice pe termen lung si pentru finantari din domeniul apararii.
Litigiile fiscale ar putea deveni mai previzibile
Companiile care lucreaza in mai multe state membre se pot confrunta cu situatii in care acelasi venit este impozitat de doua ori sau cu dispute legate de preturile practicate intre firme din acelasi grup.
Pachetul Omnibus urmareste sa clarifice si sa faca mai accesibile mecanismele europene de solutionare a acestor litigii. Pentru firmele romanesti, o procedura mai previzibila poate insemna mai putine perioade lungi de incertitudine si o mai buna planificare financiara.
Simplificarea nu elimina disputele, insa poate reduce blocajele administrative si poate oferi companiilor un traseu procedural mai clar atunci cand apar diferente intre autoritatile fiscale din state diferite.
Reforma DAC reduce raportarile suprapuse
Directiva privind cooperarea administrativa a fost introdusa in 2011 si extinsa ulterior prin mai multe amendamente. In timp, s-a format un sistem complex de raportare si schimb de informatii intre administratiile fiscale.
Noua propunere reuneste DAC si amendamentele sale intr-un singur text juridic. Scopul este simplificarea obligatiilor, reducerea cerintelor administrative si imbunatatirea calitatii datelor schimbate intre state.
Pentru grupurile multinationale supuse deja cotei minime de impozitare de 15% prin regulile Pilonului II, Comisia propune eliminarea unor raportari privind aranjamentele transfrontaliere. Economiile estimate ajung la aproximativ 300 de milioane de euro din costurile de conformare.
Pentru celelalte companii, unele raportari cu valoare redusa pentru administratiile fiscale ar putea fi eliminate. Volumul total al acestor obligatii s-ar putea reduce cu aproximativ 35%, ceea ce ar genera economii de circa 40 de milioane de euro anual.
Ce se poate schimba pentru vanzatorii online
Reforma include si o masura importanta pentru persoanele care vand ocazional produse pe platforme digitale. Comisia propune majorarea pragului de raportare pentru vanzarile online de bunuri.
Peste 10 milioane de vanzatori privati din Uniunea Europeana, in special cei care comercializeaza ocazional obiecte second-hand, ar putea iesi din sfera unor obligatii de raportare.
Masura nu inseamna disparitia obligatiilor fiscale pentru persoanele care desfasoara activitati comerciale constante. Ea urmareste in primul rand sa reduca raportarile asociate vanzarilor private, ocazionale si de valoare redusa.
Platformele digitale ar avea mai putine sarcini administrative, iar economiile estimate de Comisie se ridica la aproximativ 678 de milioane de euro.
Verificarea codurilor fiscale ar putea deveni mai rapida
Pachetul propune si introducerea unui instrument pentru verificarea numerelor de identificare fiscala, cunoscute ca TIN.
Sistemul ar permite autoritatilor sa confirme mai rapid daca un cod fiscal este valid si sa identifice mai usor contribuabilii inclusi in schimburile de informatii dintre state. Pentru companii, aceasta verificare poate reduce erorile si intarzierile, mai ales in relatiile comerciale transfrontaliere.
Calitatea mai buna a datelor este importanta si pentru administratiile fiscale, deoarece un sistem de raportare mai simplu nu poate functiona eficient daca informatiile transmise sunt incomplete sau incorecte.
Cine va fi vizat in primul rand
Noile masuri sunt relevante in special pentru companiile care activeaza in mai multe state membre, folosesc structuri de finantare transfrontaliera sau platesc dividende, dobanzi si redevente catre entitati din alte tari.
Sunt vizate si firmele implicate in fuziuni, reorganizari, tranzactii intre entitati ale aceluiasi grup, litigii privind dubla impunere sau reguli de preturi de transfer. Grupurile multinationale care aplica Pilonul II ar putea beneficia de unele dintre cele mai importante reduceri de raportare.
Chiar daca directia generala este una de simplificare, firmele trebuie sa urmareasca atent negocierile. Unele reguli pot fi modificate inainte de adoptare, iar implementarea lor va necesita adaptarea procedurilor interne, a sistemelor de raportare si a politicilor fiscale.
Adoptarea depinde de acordul tuturor statelor membre
Pachetul va fi transmis Parlamentului European pentru consultare si Consiliului Uniunii Europene pentru adoptare. Fiind vorba despre fiscalitate, este necesara unanimitatea statelor membre.
Din acest motiv, forma finala poate diferi de propunerea initiala, iar intrarea in vigoare inainte de 2027 este considerata putin probabila.
Initiativa face parte din obiectivul mai larg al Comisiei Europene de a reduce sarcinile administrative cu cel putin 25% pentru toate companiile si cu 35% pentru intreprinderile mici si mijlocii. Pana in 2029, Executivul european urmareste economii administrative anuale de 37,5 miliarde de euro.
Pentru firmele romanesti, miza nu este doar reducerea numarului de formulare. Regulile mai simple pot insemna costuri mai mici, mai multa predictibilitate si o capacitate mai buna de a investi sau de a se extinde in alte state membre. Efectele reale vor depinde insa de forma finala a pachetului si de modul in care acesta va fi transpus in legislatia nationala.