Presedintele Rusiei, Vladimir Putin, a cerut Ucrainei sa renunte complet la regiunea Donbas, sa abandoneze oficial intentia de aderare la NATO si sa accepte o neutralitate militara stricta, care exclude orice prezenta a trupelor occidentale pe teritoriul sau. Informatiile provin de la trei surse apropiate de conducerea de la Kremlin, citate de agentia Reuters. Potrivit acestora, liderul rus a prezentat cerintele in cadrul unei intalniri recente cu fostul presedinte american Donald Trump, care a avut loc la Anchorage, in Alaska.
Discutiile dintre Putin si Trump, care au durat aproximativ trei ore si au avut loc cu usile inchise, au avut in centrul lor conturarea unui posibil acord de pace privind Ucraina, dupa mai bine de trei ani de conflict deschis intre cele doua tari.
Cerintele Kremlinului pentru o posibila incheiere a conflictului
Potrivit surselor rusesti, Putin a formulat o propunere revizuita fata de solicitarile anterioare, mai extinse, care includeau cedarea de catre Ucraina a patru regiuni: Donetk, Luhansk, Herson si Zaporojie. In prezent, presedintele rus s-ar arata dispus sa limiteze pretentiile teritoriale la intreaga regiune Donbas, compusa din provinciile Donetk si Luhansk, aflate partial sub control ucrainean.
In schimbul retragerii ucrainene din Donbas, Rusia ar fi pregatita sa opreasca inaintarea pe liniile actuale de front din regiunile Zaporojie si Herson. Conform estimarilor occidentale, Rusia controleaza in prezent aproximativ 88% din Donbas si 73% din teritoriile din Zaporojie si Herson.
De asemenea, Kremlinul s-ar declara dispus sa cedeze partile minore ale regiunilor Harkov, Sumi si Dnipropetrovsk aflate sub ocupatie, ca parte a unui eventual acord.
Conditii politice si militare: neutralitate si limitari pentru Ucraina
Pe langa cerintele teritoriale, presedintele rus solicita garantii politice si militare ferme. Printre acestea se numara:
- renuntarea Ucrainei la intentia de aderare la NATO;
- un angajament oficial, din partea NATO, ca nu va exista extindere spre est;
- interdictia prezentei trupelor occidentale pe teritoriul ucrainean, inclusiv sub forma unei misiuni de pace;
- limitarea capacitatilor armatei ucrainene prin reglementari legale internationale.
Putin considera aceste conditii esentiale pentru securitatea Rusiei, mai ales in contextul in care percepe extinderea NATO ca o amenintare strategica directa la adresa Federatiei Ruse.
Pozitia Kievului: respingerea oricarei forme de capitulare
Pana in acest moment, autoritatile de la Kiev nu au oferit un raspuns oficial propunerii. Cu toate acestea, presedintele Volodimir Zelenski a respins in repetate randuri ideea de a renunta la teritorii recunoscute international ca parte a Ucrainei. Intr-o declaratie recenta, el a subliniat ca retragerea din Donbas nu este posibila, intrucat acea regiune functioneaza ca un „bastion” impotriva avansului rusesc.
Totodata, Zelenski a reafirmat ca aderarea la NATO ramane un obiectiv strategic consfintit in Constitutia Ucrainei. Potrivit acestuia, decizia privind primirea de noi membri apartine Aliantei si nu poate fi conditionata de o putere externa.
Reactii internationale si semne de scepticism
La momentul publicarii informatiei, Casa Alba si NATO nu au oferit reactii oficiale privind aceasta posibila propunere. In schimb, lideri politici din Franta, Marea Britanie si Germania s-au aratat sceptici fata de disponibilitatea reala a lui Putin de a pune capat conflictului printr-un compromis.
Analistii politici internationali considera ca oferta formulata de Kremlin poate reprezenta mai degraba o miscare strategica in contextul electoral american, menita sa il avantajeze pe Donald Trump, care a declarat in repetate randuri ca ar putea incheia razboiul rapid daca ar fi reales.
Samuel Charap, cercetator specializat in politici privind Rusia si Eurasia la RAND Corporation, a declarat pentru Reuters ca cererea de retragere completa a Ucrainei din Donbas este inacceptabila din punct de vedere politic si militar pentru Kiev. Potrivit acestuia, propunerea ar putea fi mai degraba o demonstratie de deschidere diplomatica, fara un angajament autentic din partea Moscovei.
Intalnirea Putin–Trump: o noua fereastra pentru negocieri?
Summitul de la Anchorage este vazut de unele surse apropiate de Kremlin ca o posibila deschidere catre reluarea negocierilor diplomatice. Potrivit acestora, Vladimir Putin ar fi transmis clar lui Trump, in cadrul intalnirii, ca este dispus la compromisuri pentru a ajunge la un acord de pace. Discutiile ar fi fost facilitate de Steve Witkoff, trimisul special al lui Trump, care a vizitat Moscova la inceputul lunii august.
Unul dintre scenariile luate in calcul ar fi semnarea unui acord trilateral Rusia–Ucraina–SUA, care sa fie recunoscut de Consiliul de Securitate al ONU. O alternativa, potrivit surselor rusesti, ar fi reluarea discutiilor de la Istanbul din 2022, unde s-au analizat idei privind neutralitatea permanenta a Ucrainei in schimbul unor garantii internationale de securitate.
Indoieli privind legitimitatea lui Zelenski si continuitatea procesului politic
Vladimir Putin a pus din nou sub semnul intrebarii legitimitatea presedintelui ucrainean, intrucat mandatul acestuia a expirat oficial in mai 2024, iar alegeri prezidentiale nu au fost organizate din cauza legii martiale si a razboiului. Kremlinul ridica astfel semne de intrebare privind capacitatea lui Zelenski de a semna un eventual acord de pace valabil la nivel international.
Kievul, insa, sustine ca presedintele ramane in functie in baza prevederilor constitutionale adaptate contextului de razboi. Partenerii internationali ai Ucrainei continua sa-l recunoasca oficial pe Volodimir Zelenski ca sef de stat legitim.
Un conflict de uzura cu implicatii geopolitice majore
Trei ani si jumatate de la inceputul invaziei pe scara larga lansate de Rusia in februarie 2022, conflictul din Ucraina ramane una dintre cele mai grave crize geopolitice ale secolului XXI. Rusia controleaza in prezent aproximativ o cincime din teritoriul ucrainean, iar eforturile diplomatice de mediere s-au dovedit, pana acum, ineficiente.
Conditiile impuse de Kremlin pentru pace raman departe de pozitiile oficiale ale Ucrainei si ale partenerilor sai occidentali, ceea ce face improbabil un acord in viitorul apropiat. Cu toate acestea, contactele la nivel inalt intre lideri importanti, cum ar fi intalnirea dintre Putin si Trump, sugereaza ca se cauta noi canale pentru a reduce intensitatea confruntarii si a deschide eventual calea catre negocieri formale.
In lipsa unui consens real intre parti si a unor garantii solide de securitate, perspectiva unei paci durabile in Ucraina ramane, cel putin pentru moment, incerta.