Somnul nu pare sa conteze pentru sanatate doar prin numarul de ore petrecute in pat, ci si prin modul in care sunt distribuite diferitele sale etape. O cercetare realizata pe 95.559 de participanti dintr-un proiect de sanatate din Marea Britanie a identificat o asociere intre o cantitate mai mare de somn REM si un risc mai redus pentru 83 de afectiuni, scrie Science Alert. Studiul, condus de cercetatori de la Capital Medical University din China, a fost publicat in revista stiintifica PLOS Medicine.
Ce este somnul REM si de ce a atras atentia cercetatorilor
Somnul REM, denumire provenita de la „Rapid Eye Movement”, este o etapa distincta a somnului, caracterizata prin miscari rapide ale ochilor. Este si perioada in care apar cele mai multe vise.
Activitatea cerebrala din timpul acestei etape prezinta asemanari cu cea observata in starea de veghe. Somnul REM este considerat important inclusiv pentru procese precum invatarea si dezvoltarea creierului.
Pentru noua cercetare, oamenii de stiinta au analizat sase indicatori legati de somn. Participantii au purtat dispozitive la incheietura mainii, iar tiparele lor de somn au fost inregistrate timp de o saptamana.
Datele obtinute au fost apoi analizate in raport cu peste o mie de afectiuni. Perioada mediana de monitorizare a participantilor a fost de aproape noua ani, ceea ce le-a permis cercetatorilor sa urmareasca relatia dintre caracteristicile somnului si aparitia ulterioara a unor probleme de sanatate.
Somnul REM a fost asociat cu un risc mai mic pentru 83 de boli
Dintre caracteristicile analizate, somnul REM s-a remarcat prin numarul mare de asocieri identificate. O cantitate mai ridicata de somn REM a fost legata de un risc mai redus pentru 83 de boli. Printre afectiunile mentionate se numara insuficienta cardiaca, boala Alzheimer, hipotensiunea si fibrilatia atriala.
In total, variatiile tiparelor de somn au fost asociate cu incidenta a 156 de boli. Nu doar somnul REM a prezentat legaturi relevante. O cantitate mai mare de somn profund a fost asociata cu un risc redus pentru sapte afectiuni, printre acestea fiind diabetul de tip 2 si boala Parkinson.
In sens opus, neregularitatea mai mare a somnului a fost asociata cu un risc crescut pentru trei boli, iar perioadele mai lungi de veghe dupa adormire au fost legate de un risc mai mare pentru sase afectiuni.
Cercetatorii au analizat si proportia de somn REM din timpul total petrecut dormind. Aceasta abordare a indicat ca asocierile observate nu pot fi explicate exclusiv prin faptul ca unele persoane dorm pur si simplu mai multe ore.
Intre sase si opt ore de somn au fost asociate cu rezultate mai favorabile
Durata totala a somnului ramane insa importanta. In cadrul studiului, intervalul de sase pana la opt ore pe noapte a fost asociat cu un risc mai scazut pentru un numar important de boli.
In schimb, persoanele care dormeau mai putin de cinci ore pe noapte prezentau asocieri cu un risc crescut pentru 37 de afectiuni, in comparatie cu intervalul de sase-opt ore.
Autorii cercetarii subliniaza astfel importanta ambelor componente: durata somnului si arhitectura acestuia. Cu alte cuvinte, numarul total de ore reprezinta doar o parte din imagine, iar timpul petrecut in diferitele etape ale somnului poate oferi informatii suplimentare despre relatia dintre odihna si sanatate.
Studiul nu demonstreaza o relatie directa de cauzalitate
Rezultatele trebuie interpretate cu prudenta. Cercetarea identifica asocieri intre anumite caracteristici ale somnului si riscul de boala, dar nu demonstreaza ca o cantitate mai mare de somn REM previne direct cele 83 de afectiuni.
Acest aspect este important, deoarece o asociere statistica nu stabileste automat cauza si efectul. Sunt necesare cercetari suplimentare pentru a intelege mecanismele biologice implicate si pentru a determina in ce masura modificarea tiparelor de somn ar putea influenta efectiv riscul de imbolnavire.
Cercetatorii iau in calcul posibilitatea ca somnul REM sa actioneze prin mecanisme biologice diferite de cele asociate somnului in general. Tocmai aceasta ipoteza face ca etapa REM sa fie relevanta pentru investigatiile viitoare.
Studiul are insa avantajul unui esantion foarte mare si al utilizarii unor date despre somn obtinute cu ajutorul dispozitivelor purtate de participanti, in locul estimarilor bazate exclusiv pe declaratiile acestora.
Ce poate influenta cantitatea de somn REM
Pe parcursul unei nopti, organismul trece succesiv prin mai multe etape ale somnului. Cantitatea de somn REM acumulata este influentata, intre altele, de durata totala a odihnei si de continuitatea somnului.
Stresul, consumul de alcool si un program care intra in conflict cu ritmul circadian natural pot afecta negativ aceasta etapa. De asemenea, cantitatea de somn REM tinde sa scada in mod natural odata cu inaintarea in varsta.
Rezultatele publicate in PLOS Medicine adauga astfel o noua perspectiva asupra relatiei dintre somn si sanatate. In loc ca atentia sa fie concentrata exclusiv asupra numarului de ore dormite, cercetarea indica faptul ca structura somnului poate avea, la randul ei, o importanta semnificativa.
Pentru moment, datele sustin o asociere, nu o garantie de protectie impotriva bolilor. Intervalul de sase-opt ore de somn a fost insa legat de o arhitectura mai favorabila a somnului si de un risc mai redus pentru numeroase afectiuni, ceea ce ofera cercetatorilor o baza importanta pentru studiile viitoare.