„Conform Panorama.ro, Web3 promite sa ofere utilizatorilor control asupra datelor si sa reduca influenta companiilor mari de tehnologie, insa experti precum Alexandra Stefanescu avertizeaza ca aceasta viziune este iluzorie.”
In ultimele decenii, internetul a evoluat spectaculos, de la primele conexiuni limitate si website-uri statice la o retea globala interactiva si dinamica. Acum, ne aflam in fata unui nou val de inovatii tehnologice – Web3, adesea descris ca o „Nirvana digitala” care promite utilizatorilor un control complet asupra datelor lor, fara influenta corporatiilor de tip Big Tech. Dar cat de mult din ceea ce ni se promite este realitate si cat este doar marketing?
In 2023, progresele in Inteligenta Artificiala generativa, realitatea virtuala si tehnologiile cloud au captat atentia globala, insa multi experti cred ca adevarata transformare ar putea veni in 2024, odata cu tranzitia catre Web3. Acest nou concept de internet ne promite un mediu descentralizat in care utilizatorii detin controlul, iar datele nu mai sunt monopolizate de companii gigantice precum Google, Meta, Amazon sau Microsoft. In teorie, pare o utopie digitala, dar in practica, lucrurile sunt mult mai complicate, dupa cum subliniaza specialistii independenti.
Cum a evoluat internetul: de la Web 1.0 la Web 3.0
Pentru a intelege mai bine cum ar putea arata viitorul, trebuie sa ne uitam in trecut, la originile internetului. Internetul a debutat in anii ’60 ca o retea limitata, conceputa initial pentru cercetatori guvernamentali, iar evolutia sa poate fi impartita in mai multe etape distincte.
Web 1.0, cunoscut si ca „read-only web,” era dominat de pagini statice conectate prin hyperlink-uri, fara interactiune intre utilizatori. Utilizatorii puteau doar sa citeasca informatii, fara a putea contribui activ la continut. Era o perioada in care internetul era folosit mai degraba ca o biblioteca virtuala, unde oamenii cautau informatii fara sa poata interactiona cu ele.
In anii ’90, internetul a intrat intr-o noua faza de dezvoltare, Web 2.0, caracterizata prin continut generat de utilizatori si o interactiune bidirectionala. Platformele sociale, blogurile, forumurile si aplicatiile web au transformat internetul intr-un loc unde utilizatorii nu doar primeau informatii, dar si contribuiau activ la crearea acestora. Web 2.0 a adus si centralizarea internetului in jurul catorva mari companii tehnologice care au inceput sa detina controlul asupra majoritatii datelor noastre.
Ce promite Web3 si de ce este controversat
Web3, numit si „internetul descentralizat”, este vazut de unii ca fiind urmatorul pas in evolutia digitala. Principiul de baza al Web3 este descentralizarea – o retea in care datele si continutul nu mai sunt detinute de cateva entitati mari, ci de utilizatori. Teoretic, Web3 ar utiliza blockchain-ul si tehnologiile de criptomonede pentru a asigura transparenta, securitate si control asupra datelor utilizatorilor.
Ce aduce Web3 in plus?
Controlul utilizatorilor asupra datelor: In Web3, fiecare utilizator are controlul asupra datelor sale. Datele ar fi stocate in mod distribuit, fara ca o entitate centrala sa le poata accesa sau manipula.
Tehnologie open-source: Promotorii Web3 sustin ca aplicatiile si platformele din acest nou mediu vor fi construite pe software cu sursa deschisa, accesibil tuturor, ceea ce va permite o transparenta totala.
Reducerea intermediarilor: Prin utilizarea blockchain-ului si a altor tehnologii descentralizate, Web3 promite sa elimine necesitatea intermediarilor – cum ar fi bancile in tranzactiile financiare sau platformele sociale in comunicare – reducand astfel costurile si riscurile asociate cu acesti intermediari.
Cu toate acestea, nu toata lumea este convinsa ca aceste promisiuni vor deveni realitate. Alexandra Stefanescu, programatoare si activista pentru drepturile omului, argumenteaza ca Web3 nu este cu adevarat un mediu descentralizat, deoarece multe dintre tehnologiile care stau la baza sa sunt inca proprietatea unor mari companii si foloseste tehnologii cu surse inchise. „Desi se spune ca Web3 ar oferi utilizatorilor controlul asupra datelor, in realitate, acest control este adesea concentrat in mainile unor noi actori de pe piata”, subliniaza Stefanescu.
Realitatile din spatele promisiunilor Web3
Desi Web3 promite o lume digitala mai echitabila si mai libera, expertii avertizeaza ca aceasta viziune este departe de realitate. In primul rand, tehnologia blockchain, care sta la baza Web3, este considerata de multi ca fiind ineficienta pentru stocarea datelor.
Este lenta, costisitoare si consuma foarte multa energie, ceea ce o face nepractica pentru aplicatiile de masa. De asemenea, principiul conform caruia datele nu pot fi sterse sau modificate pe blockchain contravine unor reglementari esentiale de confidentialitate, cum ar fi GDPR.
Mai mult, descentralizarea promisa de Web3 este adesea iluzorie. Multe aplicatii descentralizate (dApps) sunt gazduite de companii mari de cloud, precum Google, Amazon si Microsoft, ceea ce inseamna ca aceleasi corporatii detin controlul infrastructurii. De asemenea, sistemele de tranzactionare de criptomonede si NFT-uri, care sunt promovate ca o parte centrala a Web3, sunt adesea operate de mari companii de tehnologie sau dependente de acestea.
Web3: o promisiune de democratizare sau o alta forma de monopol?
In plus, un alt mit al Web3 este acela ca va oferi un internet mai „apolitic” si „neutru”. Cu toate acestea, descentralizarea poate, in realitate, sa intensifice problemele existente. Spre exemplu, in 2021, Binance – una dintre cele mai mari platforme de tranzactionare de criptomonede – a acceptat sa ofere date catre guvernul rus despre donatorii campaniei anticoruptie a lui Alexei Navalnii. Aceasta demonstreaza ca Web3 nu poate garanta neutralitatea politica sau siguranta utilizatorilor.
Totodata, posibilitatea de a stoca permanent date pe blockchain ridica intrebari serioase legate de etica si legalitate. Ce s-ar intampla daca datele stocate ar include materiale ilegale sau inacceptabile din punct de vedere moral? Intr-un astfel de scenariu, incapacitatea de a sterge aceste date ar putea crea probleme mult mai mari decat cele existente in prezent pe Web 2.0.
Realitatea tehnologica si viitorul Web3
Desi Web3 aduce in discutie idei interesante despre cum ar putea evolua internetul, realitatea este ca aceasta tranzitie este mult mai complexa decat o simpla schimbare de paradigma. Tehnologiile fundamentale ale Web3, cum ar fi blockchain-ul, au inca multe limitari si deficiente care trebuie adresate.
Asadar, este esential sa fim constienti de faptul ca Web3 nu este inca ceea ce promite sa fie. Ca si in cazul oricarei alte evolutii tehnologice, este important sa evaluam atat beneficiile, cat si riscurile, si sa continuam sa cautam informatii de incredere, din surse independente. Asa cum subliniaza Alexandra Stefanescu, ar trebui sa ne alegem cu grija expertii de la care ne informam despre viitorul internetului.