Executia bugetara a Romaniei in primul trimestru al anului 2025 ofera o imagine mixta: pe de o parte, inregistram un deficit bugetar in crestere, dar pe de alta parte, autoritatile subliniaza ca se vad primele rezultate ale masurilor menite sa stabilizeze economia. Ministrul Finantelor, Tanczos Barna, a transmis public o serie de mesaje privind directia in care se indreapta politica fiscala a statului, insistand pe ideea de continuitate in reducerea cheltuielilor si accelerarea investitiilor.
Chiar daca cifrele par alarmante la o prima vedere, oficialul sustine ca acestea trebuie interpretate in contextul economic actual — marcat de presiuni inflationiste, majorari salariale si sociale, dar si de o ambitie declarata a Guvernului de a investi masiv in infrastructura.
Deficitul creste, dar creste si investitia publica
Datele oficiale arata ca deficitul bugetar pe primul trimestru al anului 2025 a ajuns la 2,28% din PIB, adica 43,66 miliarde lei, in crestere fata de aceeasi perioada a anului trecut, cand era de 2,04% din PIB (35,88 miliarde lei). Este o diferenta semnificativa, iar in cifre absolute, inseamna un plus de aproape 8 miliarde de lei la deficitul national.
Totusi, in mesajul sau publicat pe retelele sociale, ministrul Finantelor a incercat sa echilibreze perceptia: „Reducerea cheltuielilor si cresterea investitiilor trebuie continuate. Executia bugetului reflecta nu doar provocarile contextului intern si international, ci si primele semne de reechilibrare financiara.” El a mentionat ca, in ciuda deficitului in crestere, se observa o reducere a cheltuielilor cu bunuri si servicii si o directionare mai clara a fondurilor catre proiecte de investitii.
Veniturile cresc, dar colectarea TVA ramane fluctuanta
In primul trimestru din 2025, veniturile totale ale statului au insumat 141,32 miliarde de lei, inregistrand o crestere de 6,9% comparativ cu aceeasi perioada din anul precedent. Cifrele arata un avans constant in ceea ce priveste impozitul pe salarii si venit, contributiile de asigurari si veniturile nefiscale. Totodata, incasarile din accize s-au mentinut pe un trend pozitiv.
Un aspect interesant il constituie insa comportamentul TVA-ului — una dintre cele mai importante surse de venit la bugetul de stat. Desi, in termeni nominali, incasarile au crescut, TVA-ul net colectat a fost afectat de rambursari mai mari in aceasta perioada, precum si de un efect de baza ridicat comparativ cu anul trecut. Practic, o parte din crestere este erodata de restituiri mai consistente catre companii, ceea ce reflecta si o posibila reactivare a activitatii economice private.
In acelasi timp, veniturile din fonduri europene au suferit o contractie, ceea ce a dus la o scadere a ponderii veniturilor totale in PIB cu 0,12 puncte procentuale. Pe de alta parte, veniturile curente au crescut ca procent din PIB cu 0,11 puncte procentuale — un semn pozitiv in contextul colectarii.
Statul cheltuie mai mult, dar incearca sa-si calibreze directiile
Cheltuielile totale inregistrate in primul trimestru din 2025 s-au ridicat la 184,98 miliarde lei, ceea ce inseamna o crestere nominala de 10,1% fata de perioada similara din anul precedent. Raportate la produsul intern brut, cheltuielile au crescut de la 9,55% in 2024 la 9,67% in 2025, marcand o majorare de 0,12 puncte procentuale.
O parte din aceasta crestere vine din majorarile salariale si de pensii acordate anul trecut, care continua sa influenteze presiunea bugetara in mod direct. Totusi, Tanczos Barna a punctat ca exista o reducere a cheltuielilor cu bunuri si servicii atat la nivelul bugetului de stat, cat si in ceea ce priveste autoritatile locale.
„Sunt rezultate si tendinte care trebuie continuate intr-un ritm mult mai sustinut. Pentru asta, avem nevoie, in primul rand, de stabilitate politica, dar si de un efort comun din partea tuturor institutiilor statului. Reducerea cheltuielilor si incadrarea in limitele bugetare trebuie sa devina prioritatea absoluta”, a declarat ministrul.
Peste 25 de miliarde de lei investiti de stat in T1 2025
Un alt indicator cheie mentionat de ministru este cel al investitiilor publice, care au atins 25,1 miliarde de lei in T1 2025, marcand o crestere de peste 10% fata de aceeasi perioada din 2024. Este o veste buna, mai ales intr-un context economic care inca resimte efectele inflatiei, ale tensiunilor din piata energetica si ale incetinirii ritmului de investitii private.
Aceasta crestere a investitiilor poate fi interpretata ca un semnal de incredere din partea statului, dar si ca o masura strategica de stimulare a economiei. Investitiile publice bine directionate pot avea un efect multiplicator important asupra economiei reale, mai ales daca sunt realizate in domenii-cheie precum infrastructura, digitalizare sau tranzitie verde.
Un echilibru fragil, dependent de contextul politic
Dincolo de cifre, mesajul transmis de Ministerul Finantelor este unul clar: Romania are nevoie de o consolidare bugetara accelerata, dar care sa nu afecteze directiile strategice de investitii. Este o ecuatie dificila, mai ales intr-un an cu presiuni electorale si intr-un context regional complex, in care cheltuielile de aparare si asistenta sociala sunt la cote ridicate.
Stabilitatea politica, mentionata de Tanczos Barna, nu este un detaliu minor — fara o coerenta a deciziilor fiscale si fara respectarea disciplinata a limitelor bugetare de catre toate institutiile, orice progres risca sa fie anulat rapid.